Ce face un dezvoltator software
Am mai vorbit în trecut despre asta, dar profesia de “dezvoltator software” e același lucru cu cea de: inginer software, programator, analist programator și alte denumiri similare.
Orice rol care presupune scrierea de cod sau crearea de “programe” sau aplicații software poate fi denumit în oricare fel, depinzând in general de cultura și preferințele organizaționale.
În funcție de modul de operare al companiilor, această funcție poate căpăta oricare din denumirile anterior menționate.
Vei întâlni totuși cazuri în care se fac anumite diferențe între un post sau altul.
Cum ar fi, de exemplu, faptul ca un inginer software se ocupă mai degrabă de arhitectura sistemului și de viziunea strategică decât de execuția sau scrierea efectivă a codului.
Nimic mai greșit.
Toate aceste denumiri sunt echivalente, nu există diferențe de grade în ierarhia organizațională.
Adică mai pe scurt, un inginer software nu e mai presus în niciun fel față de un dezvoltator software și vice-versa.
De unde știu asta?
Dupa aproape un deceniu de lucrat in industrie, am trecut prin toate titlurile posibile existente și niciodată nu a făcut nicio diferență.
Evoluția dezvoltării de software
În urmă cu 40-50 de ani, cu siguranță programarea calculatoarelor sau scrierea de cod în general nu era pentru toată lumea.
Erau foarte puțini oameni în toată lumea care puteau face asta, pentru că limbajele nu erau nici pe departe atât de prietenoase ca azi și trebuia să deții vaste cunoștințe de informatică sau computer science în general pentru a putea înțelege toate implicațiile codului pe care îl scriai.
Limbajele de programare funcționau în colaborare mult mai strânsă cu matematica și componentele hardware, ceea ce însemna că trebuia ca programatorii să cunoască destul de detaliat și partea de hardware și electronică dintr-un computer pentru a putea scrie cod.
Mai mult de atât, resursele hardware erau infinit mai limitate decât cele de care avem parte azi și atunci tot software-ul trebuia optimizat la maxim pentru a putea performa pe hardware-ul existent.
În timp, au fost dezvoltate editoare de cod din ce în ce mai avansate, au apărut compilatoarele și multe limbaje de programare ce abstractizează interacțiunea codului cu elementele hardware, ușurând astfel munca programatorilor, dar de asemenea reducând și nivelul de cunoștințe de care era nevoie pentru a putea scrie cod.
În prezent, foarte puțini programatori mai au de-a face, măcar tangențial, cu probleme atât de apropiate de hardware, pentru că cea mai mare plajă de limbaj de programare au dezvoltat straturi peste straturi de abstractizare ce ascund toate transformările necesare pentru ca ele să ajungă la hardware sub formă de cod binar.
Utilizarea resurselor este optimizată la maxim și automat de componente ce poartă numele de “medii de execuție”, adevărate mașini virtuale în care codul se execută.
Mai mult de atât, sistemele de operare au fost de asemenea abstractizate cu totul în interiorul acestor medii de execuție, astfel încât codul scris de programator să poată fi executat pe orice sistem de operare, fără să fie nevoie de vreo ajustare.
Dezvoltarea software în era modernă
În prezent, numărul de oameni capabili să scrie și să înțeleagă cod, în esență, să poată scrie aplicații sau programe software, a crescut exponențial datorită acestei evoluții a limbajelor de programare și tehnologiilor în general.
Totodată, cererea pentru soluții software e mai mare ca niciodată, în plină ascendență și de asemenea mult mai mare decât poate produce întreaga comunitate de dezvoltatori sau ingineri software din întreaga lumea.
Deși bariera de a deveni dezvoltator software a ajuns destul de jos, comparativ cu cum era în urmă cu câteva decenii, a rămas totuși destul de sus pentru o mare parte din populație.
Dezvoltatorii software și-au schimbat în timp atenția de la nivelul optimizărilor apropiate de hardware, cum ar fi cele ale consumului de memorie, la optimizări la nivelul soluțiilor arhitecturale.
Soluțiile software moderne nu mai sunt demult doar despre cod și calitatea acestuia, ci despre cum conlucrează o suită de componente diferite între ele, cum ar fi: infrastructuri, servicii web, cozi de mesaje, baze de date, servere etc.
Se investește foarte mult efort în securitatea sistemelor, pentru că o dată cu evoluția tehnologică, evoluează evident și tehnicile hackerilor și noi vulnerabilități se deschid la tot pasul.
Cum capabilitățile hardware au crescut enorm, capacitatea de stocare și memorie în general au urcat extrem de mult, încât în prezent, stresul e pe infrastructura de transport a datelor acum și se caută noi moduri de optimizare în direcția asta, noi protocoale de comunicare, noi moduri de compresare a datelor încât să ne permită transferul lor din A în B la cea mai mare viteză posibilă.
Scrierea codului, deși încă importantă, nu mai are totuși atât de mare importanță ca în trecut.
Editoarele de cod moderne sunt capabile să anticipeze multe din lucrurile pe care un programator le scrie în munca lui de zi cu zi, oferind sugestii de autocompletare cu o acuratețe extrem de ridicată, încât de multe ori putem spune că, codul se scrie aproape singur.
Dezvoltatorii software devenind astfel din ce în ce mai capabili să producă cantități din ce în ce mai mari de cod care funcționează cum trebuie cu un număr minim de iterații.
Impactul inteligenței artificiale în dezvoltarea software
Un impact major asupra domeniului dezvoltării software l-a avut evoluția uneltelor de inteligență artificială.
Inteligența artificială a fost adusă extrem de rapid în sfera dezvoltării software, explodând astfel abilitatea dezvoltatorilor software de a produce cod.
A devenit aproape banal să scrii câteva fraze și să primești înapoi zeci, poate chiar sute de linii de cod scris fără greșeală de un model de inteligență artificială.
Oricine a intrat în contact cu o astfel de unealtă, a rămas în mod cert uimit de ce e în stare și mulți chiar cred că ăsta va fi și sfârșitul meseriei de programator, sau dezvoltator software.
Toată lumea va fi capabilă să își scrie propriul software fără să mai fie nevoie de cineva cu cunoștințe tehnice.
Ce nu știu oamenii care cred asta, e că echipele de dezvoltare și-au schimbat de mult focusul de la “producția” propriu-zisă de cod pentru că în sistemele software moderne, codul în sine joacă doar o mică parte.
Soluțiile software moderne presupun orchestrarea a extrem de multe componente și concepte tehnice, astfel încât sistemele să interacționeze între ele într-un “ritm” optimizat pentru performanță maximă, la un nivel de securitate extrem de înalt, având în același timp și costuri operaționale care să permită companiilor să facă profit.
Ca să înțelegi mai bine la ce mă refer, uite câteva exemple de arhitecturi ale unor sisteme cunoscute.
- Netflix
Ca o companie să ajungă la un asemenea design de sistem e nevoie de extrem de mult efort intelectual și multe, multe încercări eșuate.
Concluzie
După cum îți poți imagina, utilitatea inteligenței artificiale e extrem de limitată în situații de “imagine de ansamblu”, ea doar ajută la creșterea productivității în sarcinile de zi cu zi, dar nici pe departe nu va putea înlocui prea curând, nici măcar o fărâmă dintr-un inginer software.
Dar probabil ți-ai dat deja singur seama că asta nu e decât o fază, disruptivă pentru industrie, într-adevăr, dar e doar o fază care va schimba un pic paradigma în care echipele de dezvoltare operează, dar nici decum să ia locul cuiva.
Face parte din evoluția acestui domeniu de activitate denumit dezvoltare sau inginerie software și e doar un salt către următorul pas, nicidecum sfârșitul lui.
Atât pentru azi, ne auzim data viitoare.